Guvernul a modificat taxa pe activele băncilor fără avizul BCE. Explicația ministrului Finanțelor

„S-a decis în Guvern să fie adoptată fără avizul acestei instituții, deoarece există aviz de la Banca Națională”, a declarat Eugen Teodorovici, la finele ședinței de Guvern de vineri.

„Pe întregul set de propuneri există avizul, acceptul Băncii Naționale centrale (BNR – n.red.). A fost derulată consultarea cu toți actorii din piață, Asociația Română a Băncilor. A fost informată și Banca Centrală Europeană. Am văzut că s-a discutat acest lucru în spațiul public: aceasta (BCE – n.red.) nu a dat un aviz. Având în vedere că nu dorim, ca Guvern, să taxăm băncile, s-a decis în Guvern să adoptăm această Ordonanță de Urgență fără avizul acestei instituții, deoarece există aviz de la Banca Națională, știind foarte clar că și avizul de la Banca Centrală Europeană va fi favorabil”, a declarat Eugen Teodorovici, la finalul ședinței de Guvern de vineri.

Reprezentanții BCE au declarat, joi după-amiaza, pentru Mediafax, că nu și-au dat avizul pentru modificarea taxei de activele fiannciare ale băncilor, deoarece au nevoie de mai mult timp pentru a emite o opinie. Ministrul Finanțelor anunțase, miercuri seara, că instituția și-a dat marți acest aviz.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, vineri, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta proiectul de Ordonanță de Urgență prin care schimbă OUG 114/2018 fiscală, OUG 50/2010 și OUG 52/2016.

„În consens cu părțile implicate și pe baza principiilor agreate cu BNR și cu Asociația Română a Băncilor, azi modificăm OUG 114/2018, OUG 50/2010 și OUG 52 din 2016. Prin aceste modificări, în formula de calcul a dobânzilor variabile din contractele de credit în lei, indicele ROBOR va fi înlocuit cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare care se publică pe site-ul BNR. Din 2 mai 2019, noul indice de referință se aplică doar creditelor contractate de populație. Noul indice se va aplica și noilor credite de refinanțare a creditelor aflate în derulare. În ceea ce privește taxa anuală pe active financiare datorată de instituțiile bancare, se ajustează mecanismul de calculare prin restrângerea bazei de impozitare a activelor financiare, stabilirea unor cote diferențiate de impozitare în funcție de cota de piață a fiecărei bănci, reducerea până la zero a taxei în funcție de numărul creditelor acordate sectorului neguvernamental – mă refer la societățile nefinanciare și gospodăriile populației – și ajustarea dobânzilor la depozite și credite. Taxa pe active financiare nete se determină semestrial de către fiecare instituție bancară cu regularizarea anuală prin aplicarea cotelor de impozitare asupra bazei impozabile. Termenul de plată a taxei pe active calculată la nivelul primului trimestru este 25 august. Regularizarea acesteia se realizează până la 25 august în anul următor”, a afirmat Viorica Dăncilă, în debutul ședinței de Guvern de vineri.

MFP a publicat, marți seara, spre dezbatere publică, proiectul de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care propune o nouă formulă pentru taxa pe activele băncilor. Băncile sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, respectiv activele financiare ale băncii existente la sfârșitul semestrului, respectiv anului pentru care se datorează taxa pe active, astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autoritățile publice, titlurile de stat și creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru bancile care dețin o cota de piață mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piață mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăși profitul băncii și este deductibilă.

Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporțional până la 0%, dacă se ating următoarele ținte: crește creditarea cu 8%, diminuează diferența dintre dobândă la credite și cea la depozite cu 8% și această din urmă diferență este de 4 puncte procentuale. Mai exact, taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații: dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%, se subliniază în proiectul citat.

În plus, noul proiect de act normativ modifică modul în care este calculată rata pentru credite, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG), publicat, spre consultare publică. Prin acest proiect, Finanțele schimbă OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori și OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Noile prevederile intră în vigoare la data de 2 mai 2019 și se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată.

Potrivit noilor prevederi, pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

„Pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.

În prezent, pentru creditele în lei se aplică marja băncii și indicele ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieței monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referința în funcție de care să fie stabilite ratele creditelor.

În contractele de credit cu dobânda variabilă se vor aplica următoarele reguli: pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja și/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referință, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menționate în contract la data încheierii acestuia și/sau la nivelul indicelui de referință; modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicității și/sau a condițiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referință EURIBOR/indicelui de referință pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât și în cel al reducerii acesteia; valoarea indicilor de referință utilizați în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afișată și permanent actualizată, pe site-urile creditorilor și la toate punctele de lucru ale acestora.